Scheme Electrice

Diferența principală dintre nul, masa și impamantare?

Simbol Impamantare

     Pentru a înțelege diferența dintre nul, masa și impamantare, trebuie să înțelegem mai întâi intelesul acestor notiuni.

Nul

Conexiuni Nul

     Nulul este calea de întoarcere pentru un circuit de curent alternativ care ar trebui să transporte un curent  în mod normal. Acest curent poate sa apara din mai multe motive, în primul rând datorită dezechilibrului de fază și de ceva timp datorită armonicelor.
     S-ar putea să existe și alte motive,insa amplitudinea acestui curent este în fracțiune fata  de curentul de fază și în puține cazuri acesta poate ajunge sa fie mai mare sau chiar dublu fata de acest curent. Deci, firul nul este întotdeauna considerat a fi încărcat (în circuit activ ). Acest fir nul este dat la masă (prin împamantareare) pentru a face cel de-al doilea terminal al firului nul sa aibe potențial zero.

Impamantare sau masa

Impamantare sau masa.

     Impamantarea sau masa reprezintă termenii folositi atunci cand ne referim la  siguranța împotriva scurgerilor de curent sau a curenților reziduali din sistem prin intermediul celui mai usor traseu de rezistență. În timp ce faza și nulul sunt conectate la cablajul principal, impamantarea poate fi conectata la carcasa  un dispozitiv sau echipament sau la orice sistem care, în condiții normale, nu transportă curent, dar în caz de defecțiune a izolației, se presupune că are un curent mic.
     Acest curent nu vine direct din conductorul de fază, ci provine din legături secundare care nu erau în contact cu sistemul aflat sub tensiune în stare normală. Acest curent este de obicei mult mai mic decât curentul de fază și mai ales este în ordinea mA. Dar acest curent de scurgere este suficient de puternic pentru a ucide pe cineva sau poate sa produca un incendiu. Un astfel de curent este directionat pe  o cale de rezistență scăzută și trimis spre impamantare prin intermediul unui fir de îmimpamantareare .
Din cauza diferențelor de utilizare in circuite, nu se amestecă niciodată nulul cu impamantarea. Cu toate acestea, ambele ajung la impamantate(desigur, procesul poate fi diferit). Dacă ambele vor fi amestecate, atunci firul de îmimpamantareare care nu ar trebui să poarte vreun curent în stare normală, poate avea unele sarcini și va deveni periculos.

Bine de stiut:

Diferența dintre nul și impamantare.
Nu există altfel  diferente între Masa și Impamantare, acești termeni au acelasi inteles .
Îmimpamantarea este cuvântul obișnuit utilizat pentru legarea la impamantare în standardele nord-americane, cum ar fi IEEE, NEC, ANSI și UL etc. în timp ce Masa este utilizat în țările europene și în standardele BIA precum IS și IEC etc.
Cuvintele Masa și Impamantare sunt sinonime. Ambele sunt cuvinte sunt utilizate pentru același lucru.

Intrerupatorul CAP SCARA

Ce este intrupatorul CAP SCARA?

Cu toate ca intrerupatorul cap scara arata de multe ori ca un intrerupator normal la exterior (exceptie facand semnele distinctive in forma de triunghi de pe fata) acesta se diferentiaza la interior prin numarul de borne.
Daca la un intrerupator normal avem 2 borne pentru 2 fire (aceasta nu este o regula pentru ca in comert se gasesc si intrerupatoare care au o borna de intrare si doua la iesire) ,la intrerupatorul cap scara avem intotdeauna 3 borne(o intrare si doua iesiri).

Mai jos avem imaginea din spate a unui intrerupator normal:

Figura 1

Figura 2

Cum functioneaza un intrerupator CAP SCARA?

Principiul de functionare al intrerupatorului Cap Scara:

De ce sa folosesc intrerupator cap scara?Ce avantaj am?De ce sa ma complic?

Aveti dreptate si nu aveti.In primul rand ganditi-va ca acest fel de intrerupator a fost gandit si fabricat tocmai pentru a va usura viata si a aduce un plus de comfort in locuinta dumneavoastra.
Intradevar in majoritatea cazurilor nu este nevoie de un astfel de circuit pentru a aprinde si a stinge un bec.Insa sunt si cazuri in care este chiar imperativ necesar un astlef de circuit.
Cand este nevoie de intrerupator cap scara?
Pai sa luam cateva situatii concrete ca exemplu:
Veniti obosit de la munca ,aprindeti lumina si urcati scarile

Cum se leaga intrerupatorul Cap SCARA?

Buna intrebare.
In principiu legarea unui circuit cap scara nu difera cu mult de legarea unui circuit de lumina normal.
Ca si materiale nu implica costuri suplimentare foarte mari(poate costul intrerupatoarelor in sine sa fie putin mai mare si poate inca cateva cleme de legatura in doza).

Din pacate pentru cititori eu nu voi pune o schema cu legaturi si toate cele aici din simplu motiv ca instalatia electrica a unei case sau orice fel de imobil nu este o chestie DIY.
La instalatia electrica poate lucra doar persoane calificate,special instruite,cu luta experienta.
-Pai da dar la mine in casa fac ce vreau eu.........
AHA,asa zici tu cititorule,atunci la tine in casa de ce nu ai voie sa i-ti montezi centrala termica singur si trebuie sa chemi o firma autorizata anre?ca e tot la tine in casa?....Gandeste-te la siguranta ta si a celor din jur inainte sa umbli la instalatia electrica de capul tau.

Pentru cei interesati de schema lasati um mesaj la comment si voi trimite schema detaliata de leagare a intrerupatoarelor cap scara in instalatie.

Aplicaţiile calculatoarelor în intreprinderilor de electricitate, pot fi grupate în trei activităţi:
1. Planificare – dezvoltare;
2. Analize de regimuri;
3. Conducere operativă.

În primele două categorii de aplicaţii utilizarea calculatoarelor în regim off – line este mult mai frecventă. În conducerea operativă însă a unităţilor energetice, prin dispecere energetice, tot mai mult sunt utilizate calculatoarele în regim on-line, adică, Calculatoare de Proces (CP).

Activitatea de planificare – dezvoltare

Implică construirea de noi staţii, linii electrice de transport şi distribuţie, de noi grupuri energetice. Calculatoarele sunt utilizate în regim off/line.

Analize de regimuri

Analizele de regimuri implică programe laborioase rulate în general în regim off – line.

Dintre domeniile de activitate uzuale în companiile de electricitate în care analizele de regimuri sunt practici curente menţionăm:
a) în proiectare – pentru alegerea variantelor optime ale liniilor şi staţiilor electrice, ale centralelor electrice, ale organizărilor de şantiere;
b) în exploatare – pentru fixarea parametrilor de reglaj automat, ai protecţiilor,
c) în conducerea operativă prin dispecer a SEN, sunt curent utilizate analize de regimuri de funcţionare preconizate să apară în viitor, fie datorită variaţiei naturale a consumului (conform curbei de sarcină), fie datorită unor manevre planificate în sistem.

Conducere operativă

Dotarea cu echipament de calcul şi programe aplicative a dispecerelor energetice este dependentă de poziţia pe care o ocupă în sistemul de conducere şi de subsistemul aflat în subordine.

Sistemele informaţionale ataşate dispecerelor energetice sunt concepute pentru a realiza în timp real următoarele două sarcini de bază :

a) informarea dispecerilor privind starea sistemului;
b) asistarea dispecerilor în luarea deciziilor privind conducerea operativă.

Informarea operatorilor privind starea sistemului  -  se realizează fie ciclic, fie la cererea acestora fie în mod imediat, în cazul producerii unor evenimente (acţionări protecţii, ieşirea / revenirea unor parametrii din limitele admisibile, modificarea topologiei reţelei, etc.).

Asistarea operatorilor în luarea unor decizii
- privind efectuarea manevrelor operative şi de stabilire a reglajelor echipamentelor de automatizare şi protecţii;
- operaţiuni de readucere la starea normală de funcţionare, în regimuri post avarie

Rezolvarea sarcinilor de conducere oprativă a SEN a condus la realizarea a două categorii de sisteme informatice, specifice domeniului energetic:
1. Sisteme de supraveghere, comandă şi achiziţii de date (SCADA);
2. Sisteme de conducere ghid-operator care în funcţie de obiectivul energetic deservit pot fi de tip;
- EMS – destinate dispecerelor de sisteme de putere;
- DMS – destinate dispecerelor locale de distribuţie a energiei electrice;
- LMS -  destinate stabilirii regimurilor de funcţionare optime ale consumatorilor.

Sistemul informatic integrat pentru conducerea reţelelor electrice de distribuţie

Sistemul informatic destinat conducerii operative şi manageriale a unei RED este un sistem integrat ce conţine următoarele sisteme informatice:
- Sistemul Informatic de Management (MIS) destinat activităţilor tehnico – administrative din cadrul Sucursalelor de Distribuţie a energiei electrice
- Sistemul DMS/SCADA destinat conducerii operative a RED. SCADA - furnizează baza de date privind regimul curent al componentelor de reţea,  asigură supravegherea şi comanda proceselor distribuite geografic, iar prin funcţiile specifice DMS asistă dispecerii în luarea celor mai bune decizii privind manevrele operative.
- Sistemul Informatic Geografic (GIS) -  set de programe şi echipamente destinat culegerii, stocării şi prelucrării datelor spaţiale repartizate geografic, astfel încât să se permită identificarea şi vizualizarea în spaţiu a obiectivelor de interes.
- În corelaţie cu GIS-ul poate fi considerat şi Sistemul global de poziţionare (GPS). Acesta este un sistem mondial de radionavigaţie care foloseşte ca puncte de reper o constelaţie de 24 de sateliţi amplasaţi pe orbite înalte (de ordinul a 20.000 km). Iniţial acest sistem a fost conceput pentru aplicaţii militare, el extinzându-se astăzi tot mai mult în aplicaţii civile, inclusiv în identificarea poziţiilor echipelor de lucru la un moment dat sau a unor evenimente din reţelele electrice.

SCADA

Scurt istoric.

SCHEME DE CONEXIUNI FOLOSITE LA STAŢIILE ELECTRICE

CRITERII GENERALE TEHNICE ŞI ECONOMICE
PENTRU ALEGEREA SCHEMELOR DE CONEXIUNI

Schemele electrice de conexiuni ale instalaţiilor primare din .staţiile ‘electrice constituie elementul caracteristic cel mai important al unei astfel de instalaţii. Tendinţa de a se realiza instalaţii cit mai bine adaptate scopului pentru care au fost create şi mijloacele disponibile au condus la apariţia unui număr marc de tipuri .şi variante de scheme electrice de conexiuni, determinate de condiţii din ce în ce mai complexe şi variate în care este pusă să funcţioneze o staţie electrică. Acest proces de diversificare a antrenat în acelaşi timp dificultăţi crescîndo în determinarea soluţiei optime, a celei mai indicate scheme de conexiuni pentru o anumită staţie. Astfel, la alegerea unei scheme de conexiuni a unei staţii electrice este necesar să se aibă în vedere, în afară de caracteristicile specifice ale instalaţiei analizate, şi o serie de criterii care pot să influenţeze structura schemei. în acest scop se ţine seamă de fl] :
— Condiţiile de funcţionare ale sistemului energetic in punctul respectiv, care se referă la tensiunile necesare, circulaţiile de curenţi în diverse regimuri, puterile şi curenţii de scurtcircuit, necesităţile de secţionare pentru izolarea anumitor consumatori, condiţiile legate de comportarea în timpul avariilor, posibilităţile de extindere (elasticitatea în timp), prevederea de instalaţii de reglaj etc.
— Caracteristicile consumatorilor alimentaţi, referitoare la siguranţa în funcţionare a acestor consumatori, respectiv la exigenţa necesară cu privire la frecvenţa şi durata întreruperilor. De asemenea, consumatorii


pot influenţa alegerea schemei de conexiuni prin anumite caracteristici funcţionale specifice, ca de exemplu necesitatea atenuării efectelor unor şocuri de putere activă sau reactivă, a unor regimuri deformante, a disi- inetriilor de curent etc.
— Caracteristicile echipamentului, respectiv calitatea echipamentului, pot influenţa structural schema de conexiuni. în mod deosebit siguranţa în funcţionare a întrcruptoarclor, a transformatoarelor şi auto- I ransformatoarelor utilizate influenţează asupra tipului de schemă folosit.
— Condiţiile de exploatare, care se referă la amplasarea pe teren (forma şi dimensiunile terenului) şi la claritatea schemei pe care trebuie să o ofere personalului de exploatare.
— Criteriul economicităţii, care este introdus prin intermediul unui indicator tip de eficienţă economică, cel al cheltuielilor anuale minime de calcul. în acest fel, se ţine seamă atit de cheltuielile anuale datorate rcviziilor-reparaţiilor, retribuţiilor, consumului propriu tehnologic, pierderilor de energie, costul energiei nelivrate datorită întreruperilor planificate sau accidentale (daune de continuitate), penalizările pentru abaterile de la valorile nominale ale parametrilor de calitate a energiei electrice (daune de calitate), cit şi de investiţiile efectuate şi termenul normat de recuperare a investiţiei.
Soluţia optimă reprezintă deci compromisul între volumul investi- 1 iilor, cheltuielile anuale şi daunele medii probabile.

PRINCIPALELE SCHEME ELECTRICE DE CONEXIUNI FOLOSITE

SCHEME CE BARE COLECTOARE SIMPLE

Schemele de conexiuni ale staţiilor electrice, cuprind in categoria aparatelor de comutaţie în principal întreruptoarc, separatoare, separatoare de sarcină, siguranţe fuzibile. Bara colectoare apare ca un nod electric dilatat şi, fiind dispusă transversal pe direcţia circuitelor aferente de linie, transformator etc., permite exploatarea comodă a staţiei.
Denumirea este legată de faptul că aici se colectează energia de la circuitele de injecţie (bunăoară transformatoarele 1\ şi T2), redistribu- indu-se apoi de exemplu pe linii, ca în fig. 2.1.1.

Separatoarele au rolul de a izola întreruptorul după ce acesta a fost deschis, în vederea reviziilor, reparaţiilor. Separatoarele de legare la pămînt se închid atunci cînd linia urmează să fie scoasă în revizie, reparaţie. Deoarece normele de tehnica securităţii şi protecţiei personalului prevăd scurtcircuitarea căilor de acces ale tensiunii în punctul de lucru, la tensiuni foarte înalte se preferă folosirea cuţitelor de legare la pămînt ale separatoarelor în loc de scurtcircuitoarele mobile ancombrante. înacest fel întreruptorul poate apare încadrat de două cuţite de legare la pămînt, ca în cazul circuitului liniei Lv De obicei, prin deschiderea lui IT, transformatorul nu rămîne sub tensiune ci se deconectează şi din partea opusă staţiei în discuţie. în acest fel nu mai este necesară prevederea unui separator între IT şi transformator.
In cazul liniilor electrice, situaţia este întrucîtva diferită; deoarece se poate primi tensiune de la capătul opus sau chiar după ce s-a deconectat de la capătul opus, linia poate rămîne încărcată capacitiv ori poate f'i atinsă de trăznet, este necesară prevederea separatorului de linie SL.
Dacă linia urmează să fie scoasă în revizie/reparaţie, atunci se face cunoscută telefonic accasLă intenţie, personalului de la dispecer pentru coordonarea manevrei cu staţia de la celălalt capăt al liniei, unde de asemenea se vor face aceleaşi manevre.
La retragerea din exploatare a unei linii, după deconectarea între- ruptorului, ordinea de manevrare SJSb nu este întîinplătoare. în eventualitatea puţin probabilă, dar posibilă, ca întreruptorul să nu fie acţionat efectiv, deşi se indică efectuarea manevrei de către dispozitivele de semnalizare, se preferă distrugerea separatorului SL şi nu a lui Sb.
Deteriorarea lui Sb ar putea scoate din funcţiune staţia un timp mai îndelungat, toate circuitele racordate la bară, fără excepţie, ră- mînînd ncalimentate. în schimb deteriorarea lui SL scoate din funcţiune cel mai probabil doar circuitul pe carc-1 echipează.

SECŢIONAREA BARELOR COLECTOARE

Secţionarea longitudinală a barei colectoare în două secţii de bare colectoare (SBC 1, 2) se face cu unul, cu două separatoare sau cu o cuplă longitudinală funcţie de gradul de elasticitate dorit, fig. 2.1.2 a, b, c.
Revizia secţiilor de bare se face pe rînd prin deconectarea prealabilă a circuitelor aferente secţiei respective şi a separatorului SCL Î doar revizia separatorului SCL implică scoaterea din funcţionare a întregii 
Iiar'c colectoare, Iig. 2.1. 2 a. Aceasta se poate remedia prin inserierea a două separatoare de cuplă longitudinală ca în fig. 2.1.2 b, cînd revizia miei secţii de bare se extinde şi la separatorul de cuplă alăturat, celălalt separator de cuplă fiind deschis. Secţionarea longitudinală cu sepa-

Fig. 2.1.2. Secţionarea longitudinală a barei colectoare :
a — printr-un separator ;b — prin două separatoare ; c — prin cuplă longiludinnlă.

ratoare realizează totuşi un grad de elasticitate modest, caracterizat prin aceea că orice, defect pc una din secţiile de bare conduce la declan- şarea întregii staţii, funcţionarea secţiei neavariate fiind reluată după izolarea secţiei defecte prin deschiderea cuplei.
Prezenţa întreruptorului de cuplă longitudinală oferă elasticitate porită. In regimul de funcţionare de cuplă închisă, varianta (1) în iig. 2.1.2 c. apare evident avantajul că în cazul unui defect pe una din secţii cealaltă secţie de bare îşi continuă neîntreruptă funcţionarea prin declanşarea întreruptorului cuplei.
în regimul de funcţionare cu cupla normal deschisă, pentru limita- iea curenţilor de scurtcircuit, varianta (2), staţia este în general alimentată de la două surse diferite, fie acestea transformatoarele Tl şi T2, iar acţionarea întreruptorului cuplei este supravegheată de automati- irea AAR (anclanşarea automată a rezervei) ; astfel, cu ocazia defec- I ii fii unui transformator, întreruptorul său deconectează şi după o ••curta pauză de timp în care secţia de bare aferentă rămîne nealimen- Ială, anclanşează întreruptorul cuplei longitudinale şi secţia întreruptă csl.e realimentată de la transformatorul rămas, care preia toată sarcina • laţiei. Anterior, cupla era în rezervă caldă avînd separatoarele închise.
Uneori, din motive de limitare a plafonului curenţilor de scurtcircuit pe bară, cupla include şi un reactor (varianta 3, fig. 2.1.2 c).
în sfîrşit, în cazuri rare cînd se doreşte o elasticitate şi o siguranţă sporită a circuitului de cuplă, se înseriază două întreruptoare (varianta 4, fig. 2.1.2 c).
Această schemă electrică de conexiuni, cu bara secţionată longitudinal, a căpătat o largă răspîndire mai ales la fi —20 kV. Bara, executată de obicei din bară sau ţeava de aluminiu, contribuie şi mai mult la redu- cerea cheltuiclilor de întreţinere ale staţiei electrice.

2.1.2.3. SCHEME CU O BARĂ COLECTOARE ŞI O BARĂ DE OCOLIRE. (TRANSFER)

Introducere^ barei de ocolire şi a circuitului de cuplă de ocolire se face pentru a înlătura dezavantajul schemelor de comutaţie cu bare colectoare, simple, de a întrerupe alimentarea consumatorilor pe perioada lucrărilor de întreţinere.
în fig. 2.1.3 se prezintă schema de conexiune a unei astfel de staţii. Se oferă posibilitatea scoaterii in revizie-reparaţie a oricărui întrerup- tor din instalaţie fără sacrificarea continuităţii în alimentare, prin în- serierea cuplei de ocolire. Astfel pentru linia L3 de exemplu, se creează o a doua calc de alimentare „ocolită", desenată punctat în fig. 2-1.3, prin închiderea cuplei şi separatorului de ocolire aferent liniei, S0CL,-

Fig. 2.1.3. Schema principială a unei staţii cu un sistem de bare colectoare şi bară de ocolire (transfer).

întreruptorul IL> urmează să fie scos in revizie-reparaţie, locul, lui fiind luat acum dc Ico-
Testarea pasageră* cu ICo a barei de ocolire, impusă de ordinea manevrelor, în cazul în care L3 este deja în funcţiune pare o manevră complicată inutil. Ea este însă necesară pentru încercarea cu tensiune a barei de ocolire. Bara de ocolire se mai numeşte şi bară de transfer.
Ocolirea tuturor circuitelor nu este necesară. în fig. 2.1.3 s-a arătat ca transformatoarele cu trei înfăşurări nu au fost racordate la bara de ocolire, ele puţind să asigure alimentarea consumatorilor şi deci pu- lind fi retrase din exploatare.
*k

2.1.2.4. SCHEMEJCU DUBLU SISTEM DE BABE COLECTOARE .ŞI UN ÎNTRERUPTOR PE CIRCUIT

Este schema care a căpătat o largă răspîudire în instalaţiile de comu- i a ţie electroenergetică de unde se alimentează consumatori mai impor- i a TI ţi. în comparaţie cu schema cu sistem simplu de bare, schema cu duhlii sistem de bare colectoare oferă un grad de elasticitate sporită prin posibilitatea racordării circuitelor aferente la oricare din cele două noimi electrice (bare colectoare).
Fiecare circuit se racordează la sistemul dublu de bare colectoare prin intermediul întreruptorului şi a două separatoare de bare, fig. 2.1.4.
Există două variante ale schemei cu bare 'duble, funcţie de amploarea pe teren. în prima variantă (fig. 2.1.4), staţia realizată ocupă mai mult teren, iar prin exLindere staţia îşi măreşte repede dimensiunea

Fig. 2.1.4. Schema unei staţii cu dublu sistem de bare şi plecări într-o singură direcţie.

paralelă'cu BC. în varianta din fig. 2.1.5, terenul este bine ocupat, cu condiţia să existe plecări in ambele direcţii. Staţia este compactă. Schema oferă două posibilităţi de funcţionare în regim normal:
1) Toate circuitele se racordează la un singur sistem de bare (sistemul de bare de lucru) al doilea sistem fiind liber, in rezervă caldă, men- i mut sub tensiune prin intermediul circuitului de cuplă transversală CT.
2) Instalaţia funcţionează,-de regulă, cu consumatorii şi sursele repartizate pe cele două sisteme de bare colectoare cu cupla transversală închisă sau deschisă.
Rolurile cuplei transversale pot fi prezentate sub o formă condensată, astfel:
— permite trecerea circuitelor de pe un sistem de bare colectoare pe altul fără întreruperea circuitului respectiv ;

Fig. 2.1.5. Schema unei staţii cu dublu sistem de bare şi plecări în ambele direcţii.

— serveşte, pentru controlul integrităţii sistemelor de bare colectoare după revizia acestora-;
— se poate substitui oricărui întreruptor din instalaţie care este defect sau urmează a fi scos în revizie.
a) Trecerea unui circuit de pe o bard pe alta se face conform exemplificării de mai jos pentru cazul liniei LL racordate la bara colectoare BCj, din fig. 2.1.4.
Manevra de schimbare a barei colectoare cu menţinerea funcţionării continue implică trei etape, şi anume;.
1) închiderea cuplei şi deci punerea în paralel a celor două sisteme de bare cu controlul prealabil al sincronismului;
2) comutarea separatoarelor de bară ;
3) revenirea la funcţionarea cu cupla deschisă. Pentru a evita manevrarea separatoarelor sub curent numai pe timpul scurt al etapei a doua, se deconectează protecţia cuplei transversale.
Experienţa exploatării staţiilor cu scheme de conexiuni mai dezvoltate a relevat oportunitatea introducerii unor blocaje pentru a evita manevrarea greşită a separatoarelor.
b) Controlul integrităţii barelor colectoare se face de regulă la terminarea reviziei. Orice scurtcircuit pe această bară duce la deconectarea in~
.lantanec a întreruptorului cuplei (acţionat de protecţia sa prin relee care au fost expres reglate să funcţioneze fără reţinere de timp), indicînd că revizia trebuie reluată şi remediate eventualele defecţiuni. în cazul in care cupla nu declanşează înseamnă că este asigurată integritatea liarei colectoare şi se poate conta pe ea’pentru manevre.
c) înlocuirea unui înlreruptor defect sau care urmează a fi scos în revizie poate fi făcută cu ajutorul circuitului de cuplă transversală prin două întreruperi în funcţionare, relativ de scurtă durată, în care caz celula în cauză se racordează singură la un sistem de bare.
Fie schema simplă din fig. 2.1.6.

2.1.6

Se presupune că s-a defectat între- ruptorul 7, al liniei Lu prin el trece sarcina liniei dar el nu mai poate realiza operaţia de întrerupere a circuitului. Pentru repararea şi înlocuirea sa cu întreruptorul cuplei pe perioada reparaţiei, se procedează astfel:
Sc degajează complet un sistem de bare colectoare, de exemplu Su trecînd toate circuitele pe celălalt sistem de bare S«, cu excepţia circui- i ului în cauză. Cupla transversală rămîaînd închisă rezultă că s-a înse- riat cu circuitul cu înlreruptor defect, manevra fiind făcută cu menţinerea continuităţii în alimentare. Toate funcţiunile întreruptorului defect au fost preluate do întreruptorul de cuplă. Se poate deschide circuitul sau se poate funcţiona aşa pînă ce dispecerul aprobă scoaterea în reparaţie a întreruptorului defect.
Pentru scoaterea în reparaţie, se deschide cupla şi se. separă întrerup- lorul defect prin desfacerea legăturilor c şi refacerea legăturilor a, b. Sc reia funcţionarea normală a staţiei.

2.1.2.5. SCHEME CU BARE COLECTOARE DUBLE ŞI BARĂ DE OCOLIRE (TRAN SFER)

Introducerea barei de ocolire (transfer) nu se. justifică decît pentru staţii importante care vehiculează mari cantităţi de energie pe mai multe linii.
Presupunînd că se doreşte scoaterea în revizie a întreruptorului /, al circuitului de linie racordat de exemplu la sistemul de bare S., se
creează o a doua cale de alimentare în paralel a circuitului respectiv prin cupla de ocolire, fig. 2.1.7.
întreruplorul cuplei este echipat cu aceeaşi protecţie ca şi întrerup- torul liniei pe care l-a ocolit.
Schema de comutaţie, aşa Cum este prezentată în fig. 2.1.7, cu ambele tipuri de cuple, se referă în general la staţii întinse, cu multe circuite.

Pentru staţii cu mai puţine circuite există scheme mai simple şi mai ieftine care pot îndeplini — perind —cu un singur întreruptor, rolurile ambelor cuple, transversală şi de ocolire.
a) Cupla combinată poate realiza atît configuraţia de cuplă transversală (S2, S3, şi I închise, Sx deschis), cît; şi de cuplă de ocolire (S'4 deschis). Dezavantajul constă în imposibilitatea folosirii simultane a celor două cuple, fig. 2.1.8 a.

b) Cupla combinată simplificată economiseşte un separator faţă de cupla combinată (fig. 2.1.8 b), cumulînd însă dezavantajul de a nu ocoli decît circuitele racordate la unul din sistemele de bare (SBC, în cazul figurii). Ocolirea şi a circuitelor racordate la SDCa implică trecerea lor prealabilă pe SBC, folosind la cuplă mai înLii configuraţie transversală şi apoi cca de ocolire.
c) Schema cu separatoare de ocolire, reţine doar cupla transversală, ocolirea avînd loc cu ajutorul acesteia şi al unui separator de. ocolire. Este suprimată bara de ocolire propriu-zisă, locul acesteia luîndu-1 chiar o bară colectoare (SBCa în cazul fig. 2.1.9).

 O asemenea schemă este deosebit de economică. Schema prezintă însă dezavantajul că poate folosi cupla doar pentru o singură operaţie ; pe^impul înlocuirii unui 


Fig. 2.1.10. Secţionarea longitudinală a barelor colectoare

Figura 3 Izolator de ceramică nestrăpugibil tipls Ns 20kV

Descriere	Cant. [buc]	Linia de fugă Imm/kVl	Lungime de montaj [mm]	Sarcina mecanică de rupere [kN]
Izolator Hi*Lite EPG • 110-120-1278-20,48-NN 16	2	20,48	1278	120
Izolator Hi*Lite EPG • 110-120-1278-26,82-NN 16	2	26,82	1278	120
Izolator Hi*Lite EPG • 110-120-1278-31,00-NN 16	2	31,00	1430	120

Figura 16 Lanţ simplu de întindere pentru liniile electrice aeriene de 110 kV, cu izolatoare compozite Hi*Lite XL - tip tijă

Descriere	Linia de fugă |mm/kV|	Lungime de montaj [mm]	Sarcina mecanică de rupere fkNl
Izolator Hi*Lite EPG • 110-120-1278-20,48-NN 16	20,48	1278	120
Izolator Hi*Lite EPG • 110-120-1278-26,82-NN 16	26,82	1278	120
Izolator Hi*Lite EPG • 110-120-1278-31,00-NN 16	31,00	1430	120
Izolator Hi*Lite EPG • 110-160-1257-21,78-NN 20	21,78	1257	160
Izolator Hi*Lite EPG • 110-160-1257-25,00-NN 20	25,00	1257	160
Izolator Hi*Lite EPG • 110-160-1413-33,41-NN 20	33,41	1413	160

Descriere	Cant [buc]	Linia de fugă [mm/kV]	Lungime de montaj [mm]	Sarcina mecanică de rupere fkNl
Izolator Hi*Lite EPG • 110-120-1278-20,48-NN 16	2	20,48	1278	120
Izolator Hi*Lite EPG • 110-120-1278-26,82-NN 16	2	26,82	1278	120
Izolator Hi*Lite EPG • 110-120-1430-31,00-NN 16	2	31,00	1430	120

Descriere	Cant. [buc|	Linia de fugă [mm/kV]	Lungime de montaj [mm]	Sarcina mecanică de rupere |kN|
Izolator Hi*Lite EPG • 110-120-1278-20, 48-NN 16	2	20,48	1278	120
Izolator Hi*Lite EPG • 110-120-1278-26, 82-NN 16	2	26,82	1278	120
Izolator Hi*Lite EPG • 110-120-1278-31, 00-NN 16	2	31,00	1430	120
Izolator Hi*Lite EPG • 110-160-1257-21, 78-NN 20	2	21,78	1257	160
Izolator Hi*Lite EPG • 110-160-1257-25, 00-NN 20	2	25,00	1257	160
Izolator Hi*Lite EPG • 110-160-1413-33, 41-NN 20	2	33,41	1413	160

3.                                Modul de desfăşurare a lucrării